duminică, 28 iunie 2009

M is for Michael


Am asteptat cateva zile sa vad cum evolueaza media in privinta subiectului. Nu am nimic de spus in acest sens - fiecare are dreptul la propria parere. Insa eu consider ca moartea lui este o mare pierdere, nu stiu daca neaparat ca om, insa cu siguranta ca si artist. Cred ca este unul dintre cei mai completi artisti pe care i-a avut lumea asta. Este genul de persoana pe care mi-ar fii placut sa o intalnesc, probabil pentru ca persoanele enigmatice asa cum a fost el imi stranesc interesul. Trebuie sa recunoastem ca a avut un magnetism specific desi exista si au fost si alti artisti cu calitati si poate si cu alte aptitudini in plus fata de el. Dar fiecare om are ceva special si el, cu siguranta, a avut un destin care pe cat de controversat a fost pe atat de wow mi se pare.
Insa pe langa tot ceea ce a reprezentat el din punct de vedere artistic, la fel de multe scandaluri s-au lipit de el care, din pacate, inca mai fac savoarea presei. Daca ati vazut, imediat dupa ce s-a anuntat moartea lui intrebarea ziaristilor a fost "a fost vorba de o supradoza?". Eu inteleg ca lucrurile de genul asta vand, dar oare nu se poate vinde si partea pozitiva? Eu cred ca de pe urma lui toti au castigat mult mai multe atata timp cat el facea ceea ce stia el cel mai bine - sa fie artist - decat atunci cand a fost implicat in diverse scandaluri.
Daca stam sa analizam eu cred ca este cel mai idolatrizat artist. Eu nu am vazut nici un concert care sa straga atata euforie pe cat strangeau concertele lui. Intr-adevar el este regele muzicii pop. Cu toate astea mi-ar fii placut ca sa mai stea printre noi, mi-ar fii placut sa nu-si sape singur groapa cu toate schimbarile extravagante prin care a trecut. Insa in esenta pe mine nu ma intereseaza mai mult decat artistul din el, desi nu pot sa nu-mi para rau pentru viata chinuita pe care a avut-o. Cred ca a fost mult prea sacrificat.
Iar acum in urma lui, desi mie mi-ar placea sa ramana doar mostenirea artistica, sunt sigura ca vor incepe tot felul de controverse despre cum a murit, ca toti vor incerca sa profite de pe urma imaginii lui, ca vor urma procesele pentru recuperarea datoriilor pe care le vor avea si probabil scrupulele vor fii lasate la o parte. Iarasi banul va fii ochiul dracului.. din pacate.
Asa ca tot ce-mi ramane de spus este ca sper ca oamenii sa fii invatat ceva din existenta lui, sper sa fie lasat sa se odihneasca in pace si sper ca macar unul dintre copiii lui sa-i mosteneasca macar o parte din talentul imens.

vineri, 26 iunie 2009

Day 1 - finish

De dimineata mama mi-a spus ca horoscopul meu prevesteste o veste buna pentru mine azi. As putea spune ca intr-un fel s-a cam confirmat, insa destul de complicat. Inca nu am stabilit toate detaliile si daca nu primesc o veste mai buna decat asta cred ca va trebui sa fiu fericita cu atat. Este o provocare as putea spune. Viata mea e plina de provocari, dar cateodata parca as vrea sa ma mai si odihnesc. Doamne-ajuta sa iasa lucrurile cat mai bine. La inceputul saptamanii viitoare ramane sa ma decid.
Insa intr-un fel le bat obrazul Danei si lui Catalin care au promis ca-mi dau o veste azi insa nici macar nu au pus mana pe telefon (desi asa au promis). Cred ca am mai spus ca nu-mi place deloc oamenii care nu se tin de cuvant.
In fine, sper ca in zilele urmatoare sa se solutioneze lucrurile cu bine si sa incep sa-mi bat capul in mod productiv.
Acum cred ca va trebui sa incep numaratoare inversa pentru cealalta provocare cu care ma lupt de 3 ani. Sper ca de data asta sa castig si eu - doar se spune ca 3 este cifra perfecta ;)

What goes around comes around

Am ajuns sa cred foarte mult in expresia asta si nu sunt singura. Chiar asa este. Universul are echilibrul lui intre bine si rau. Nu ma refer la expresia utilizata in povesti nemuritoare, si nici nu cred ca toata viata trebuie sa fii baiatul bun, insa intre toate exista un echilibru. Si mai ales ca acum trec prin niste momente grele, cauzate in parte de mine in parte de altii (cu rautate), cineva mi-a spus sa nu-mi fac probleme pentru ca totul se plateste in viata asta. Probabil ca asa este - cand ti se inchide o usa, se deschide o fereastra.
Cred ca mi-ar fii placut sa treiesc in India. Am inteles ca acolo toata lumea crede ca atunci cand mori ti se decide soarta in functie de ce ai facut pe pamanat - si nu e doar o abureala cum e cu iadul si raiul la noi. Asta e motivul pentru care toata lumea este vesela si buna. Bineinteles ca sunt sigura ca nu toata lumea este asa, insa mi-ar placea sa traiesc macar o perioada intr-un paradis emotional. Cam multe cer, nu?
Atunci ma multumesc doar cu dorinta de a avea liniste sufleteasca.. daca macar asta se rezolva ma declar multumita.

joi, 25 iunie 2009

Ziua 3 si ziua 2..

Ziua de ieri a inceput binisor desi ma asteptam la mai multe decat am auzit, insa nu prea imi permit sa fac mofturi. Pe la 18:30 am simtit ca discut cu doua persoane mai aproape de realitatea mea. Urmeaza sa vorbim maine intr-un fel sau altul. Plus trebuie sa ma sune si Dana maine. Acum eu sper ca asa va fii si nu voi pati ca data trecuta cand una mi se spune si alta se intampla. Chiar nu-mi plac oamenii care nu se tin de cuvant. Prefer adevarul decat sa se faca ca plua si asta e. Oare daca cer sinceritate cer prea mult? Sa vedem cat de sinceri vor fii Dana si Catalin, mai ales ca maine s-ar putea sa fie o zi destul de dificila iar eu nu stiu exact cum vor merge lucrurile - sper ca bine, macar atat daca nu excelent. Lucrurile incep sa ia o intorsatura prea neplacuta pentru mine, insa dupa ce am vorbit cu Flori care mi-a spus ca este in situatia mea de la inceputul anului poate chiar ar trebui sa ma simt norocoasa.. cine stie

marți, 23 iunie 2009

Profitori - ziua 4.. and counting

Eu inteleg ca in lunile ce urmeaza - destule luni - economia o sa stea din ce in ce mai prost. Insa trebuie sa fim seriosi: unele companii nu sunt afectate, ba chiar unele doresc sa se dezvolte. Si atunci sa-mi explice si mie cineva cat de gros trebuie sa ai obrazul ca sa profiti de conditiile economice, care pe tine nu te afecteaza, doar ca sa mai scazi din fondul de salarii al oamenilor cu care muncesti, si mai ales atunci cand vrei sa contruiesti un departament nou. Acum 1 an daca cineva competent isi schimba jobul era clar ca obtinea prin asta si o crestere de salariu. Asa ca eu ma astept ca in momentul de fata macar sa pastram macar aceasi linie acolo unde se poate. Cu toate acestea este limpede cu ochiul liber ca toata lumea profita pe fondul general al economiei ceea ce mie nu mi se pare prea fair-play. Unii se vaita e criza cand nici macar nu o simt ca sa nu mai spun ca poate le aduce chiar beneficii.

Psihologul de servici

Psihologul de servici spune: "cand un barbat si o femeie se intalnesc cea mai mare teama a lor este sa nu-i propuna unul celuilalt sa faca sex. Asa ca hai sa facem sex ca sa trecem peste problema asta si sa avem o discutie normala".
Adevarul este ca multi oameni sunt inhibati cu persoanele pe care nu le cunosc de mult timp, macar in ceea ce privesc anumite subiecte. Cred ca partea asta cu dezinhibarea mentala (pentru ca pana la urma de aici vine) se intampla odata cu experienta de viata si cu deschiderea pe care o ai fata de lume. Plus ca ceea ce pentru o persoana este obisnuinta pentru alta poate fii o limita. In anumite situatii nu stiu insa daca e bine sa nu ai limite. Stiu, libertatea spiritului conteaza, insa de unde sa stii pana unde poti sa mergi cu deschiderea fata o persoana si pana unde "sa impingi gardul"?
Personal imi place sa am secretele mele pe care sa nu le stie nimeni si nici sa nu fiu intrebata de ele. De ce? Pentru ca imi place sa am ceva numai si numai al meu. Nu ma refer neaparat la secrete murdare, scheleti in dulap cum li se mai zice, ci pur si simplu ceva doar al meu. Poate suna ciudat, insa asa sunt eu, cu visele mele, cu introspectiile mele, cu secretele mele. Si desi am confidentul meu caruia i-as spune orice, totusi cel mai mare confident al meu raman tot eu.
Dar as vrea sa spun un singur lucru: faptul ca o persoana doreste sa-si pastreze o limita de intimitate (daca vrei sa o numim asa) nu inseamna nici ca te subapreciaza, nici ca acea persoana nu este sincera, nici ca nu doreste sa comunice cu tine. Pur si simplu inseamna ca are ritmul ei cu tine iar unele lucruri nu le vei afla niciodata - sunt mult prea personale.

luni, 22 iunie 2009

Intalnirea cu Laura - ziua 5 and counting

La prima vedere pare o tipa de treaba (la fel ca si Dana si Raluca) si mi s-a parut ca avem un lucru in comun: niciuna nu suportam prostia - sau cel putin cand eu i-am zis chestia asta si ea mi-a spus ca o caracterizeaza acelasi lucru. O fii un defect sau o calitate? Adevarul este ca asta este ceea ce ma enerveaza cel mai mult. Poate ca asta este si motivul pentru care nu pot sa joc teatru pentru nimic in lume. Recunosc ca am cam avut de pierdut pe baza asta, insa sper ca viata mea sa mearga in asa fel incat sa nu ma transform intr-o prefacuta. Pana acum eu zic ca mi-am pastrat coloana vertebrala cat am putut si chiar nu as vrea sa renunt la ea pentru ca asta este cu ceea ce ramanem in final, cu nimic altceva.
Dupa cum am discutat cu Laura, desi anumite chestii o sperie la mine (dupa cum mi-a spus - si apreciez ca a fost sincera cu mine), ea mi-a acordat votul ei de incredere pentru etapa finala. Eu una sper sa se fii decis (eu cam asta am inteles din privirile si vorbele ei) pentru ca trebuie sa recunosc ca m-a cam epuizat situatia asta. Chiar nu ma asteptam sa fie atat de dificil.
In seara asta o sa discut iar cu psihologul de servici. Trebuie sa recunosc ca as renunta imediat la el, dar inca nu ma deranjeaza sa-l aud asa ca inca il mai las sa se manifeste. Cateodata e tare ciudat si cred ca stiu de ce mi se pare asa. Dar o sa mai discutam noi despre el.

duminică, 21 iunie 2009

Nestea

Sincer spun ca as putea manca intr-o zi un camion cu inghetata (dar sa nu fie de cacao/ciocolata pentru ca aia este oribila - chiar daca este cea mai vanduta din lume mie nu-mi place deloc). Acum am frigiderul plin cu asa ceva.. cred ca as putea sa-mi deschid un magazin. Numai zilele trecute mi-am cumparat o duzina. Si azi dupa ce am luat o masa usoara in oras am zis ca merge ca desert o inghetata racoritoare. Si ce-am ales? Uite inghetata asta din poza - Nestea cu fructe de padure. Acum spune drept: la ce te gandesti prima data cand te uiti la ea? Sau cand o tipa care trece pe langa tine o linge cu pofta? Cine a avut idea sa-i dea forma aceasta trebuie sa fii fost un mare pervers, nu? Sau numai eu ma gandesc la tampenii? Se pare ca nu pentru ca la tampenii s-au gandit alte persoane inaintea mea - mi s-a spus sincer. Personal cred ca este tare amuzanta situatia in care te afli cand ai ales sa mananci asa ceva. Ca si femeie atragi privirile tuturor barbatilor (si cred ca poti sa te joci cu imaginatia lor daca alegi s-o faci). Ca si barbat, utima impresie pe care am primt-o a fost "eu nu mananc asa ceva pentru ca mi se pare prea aiurea". Imaginatia asta :)) Cine vrea o inghetata? :D

sâmbătă, 20 iunie 2009

Pasiuni

Mai intai de toate trebuie sa spun ca nu sunt pasionata absolut deloc de fotbal si pana la urma nu tin cu nici o echipa - doar am mai imprumutat putin din pasiunea persoanelor din jurul meu.
Insa ce te faci daca ai facut din chestia asta chiar o pasiune care, in cazul barbatilor (si spun barbati pentru ca asta e cazul cel mai des intalnit), se materializeaza prin diferite oboecte?
[Cred ca persoana care a inventat obiectele promotionale ar trebui sa primeasca un premiu pentru idea asta]
Din punctul meu de vedere ce conteaza ca ai spart cana cu Arsenal.. sau pentru ce trebuie sa iti cumperi toate tricourile care se lanseaza pe piata sub brandul echipei favorite? Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, insa mie imi este destul de dificil sa inteleg cum o persoana se poate lega de "ceva"/"cineva" cu care nu are absolut nici o legatura emotionala. Sunt sigura ca adevaratii impatimiti ma vor mustra aici si sunt sigura ca vor putea lega destule evenimente din viata lor de cate un meci. Dar asta e.. eu sunt poate putin mai mult cu picioarele pe pamant in domeniul asta. Sau poate e trist ca nu am o astfel de pasiune.. cine stie. Insa daca ma gandesc tocmai persoanele ca mine au emblema de a se atasa de lucruri la care nu renunta toata viata. Cred ca eu sunt undeva la jumatate pentru ca la mine dureaza chestia asta doar o perioada - pana cand obiectul devine parte dintr-un trecut cu care nu mai am nici o legatura.
Dar trebuie sa spun ca desi nu este pasiunea mea chestia asta cu fotbalul, cel putin respect pasiunea asta la ceilalti - e bine si asa, nu? Si uite asa am ajuns eu sa stiu o gramada din jucatorii de la Arsenal si chiar sa am si un favorit (sunt sigura ca si asta pana ma plictisesc)
Sa luam exemplul de mai sus: cana sparta - era facuta bucatele dupa ce a scapat-o pe jos. Mare tragedie a fost, insa faptul ca a lipit-o demonstreaza ceva, nu?
In final pasiunile sunt parte din viata noastra si definesc ceea ce suntem iar noi ceilalti trebuie sa intelegem pasiunile altora daca vrem ca si ale noastre sa fie intelese.
So, care este pasiunea ta?

vineri, 19 iunie 2009

and the beat goes on.. day 6 and counting

Well.. incep sa cred ca lucrurile incep sa se miste.. sper.. Am mai facut un pas marunt in dimineata asta. Acum sa vedem daca ajung si la un rezultat bun cu treaba asta, nu de alta dar ar fii exact ce vreau. Sincer vorbind inca nu-mi vine nici acum sa cred ca am ajuns in situatia asta destul de ireala pentru mine.. Probabil ca asta este si motivul pentru care nu ma pot concentra nici la "minunatul" meu examen ce ma asteapta. Si mai sunt doar 2 saptamani si pana atunci. Oh well.. fie ce-o fii. Trebuie sa cred in fortele mele. Daca nu eu atunci cine? I can! I can! I can!
Si acum fuga la destresare pentru ca si azi ma asteapta o noua zi si trebuie sa o incep cu dreptul. Ma duc sa comunic cu marea.. desi mai e cale lunga pana la ea

joi, 18 iunie 2009

u stupid..

Pe mine Fluturashul asta a inceput sa ma enerveze.. numai probleme imi face. Parca e batut in cap cateodata. Nu inteleg de ce nu vrea sa stea locului sau macar sa urmeze regulile. Eu nu inteleg de ce este atat de impulsiv. O sa ne bage pe toti in belele cu atitudinea asta iresponsabila. Nici nu scap de una ca dau de alta. Parca nu se mai termina. Daca scap de toate pe cuvantul meu de nu-l pun la punct. Cateodata parca i se pune un val pe ochi si-i ia Dumnezeu mintile pentru ca eu nu cred ca judeca atunci cand face anumite chestii. Chiar nu-si da seama ca poate sa piarda tot? Probabil ca are prea multe, prea multa liniste si a uitat cand avea probleme. Chiar trebuie sa invete din prostiile pe care le face ca asa nu mai merge.. imi ies peri albi inainte de vreme

ziua 7 .. and counting

Astazi iar m-am trezit cu ochii lipiti inainte sa sune ceasul. Prima oprire: calculatorul. Nu sunt vreo impatimita a lui, dar in ultimile zile l-am uzat foarte mult. Si asta doar pentru a face tot posibilul sa primesc o veste buna. Deocamdata nimic. Oricum am vazut ca vestile bune ma cam lasa sa astept in ultima perioada. Numai de s-ar termina mai repede perioada asta oribila! Am atatea planuri si se se vor duce toate de rapa daca nu se schimba lucrurile mai repede. Iar eu incerc si voi incerca in continuare pe cat posibil sa le indrept. Mai am doar pana la sfarsitul lunii ca sa scap cu fata curata. Cam scurt timpul asta dar chiar nu mai am ce face acum. Inca astept 2 raspunsuri pozitive iar daca se va confirma cel pe care mi-l doresc cel mai mult o sa zic de data asta ca Dumnezeu chiar tine cu mine, doar ca mi-a dat putin peste nas ca sa vad cum e. Se mai intampla.. Si pe langa stresul asta evident ca mai am si altele...doar nu scap eu asa usor. Insa gandesc pozitiv. Poate ca prin minune voi avea ce-mi doresc. Vremurile sunt grele.. pentru toata lumea. Stii cum e: crezi ca lucrurile rele te vor ocoli chiar pe tine. Dar ma gandesc ca altora le este si mai greu asa ca fruntea sus. Cum mi-au mai spus si altii "un sut in fund este un pas inainte". Si poate chiar asa este. Eu inca sunt de parere ca din fiecare experienta din viata asta trebuie sa inveti ceva. Pot sa zic cu mana pe inima ca din asta am invatat.. sper ca am invatat ce trebuie. So, good luck to me.. mai sunt doar 7 zile pana la posibilitatea de a o lua razna cu totul

miercuri, 17 iunie 2009

Suflet de Agent

Agentul666 s-a nascut de-a lungul timpului din dorinta de a apara Fluturashul. Nu a fost intotdeauna cel mai iscusit, cel mai abil, cel mai bun, cel mai istet, dar a facut si inca face totul pentru a apara Fluturashul roz. Si tocmai de-asta din cand in cand mai face si anumite greseli si nu are mereu puterea de a face lucrurile asa cum trebuie. Insa agentul e ambitios si dupa cum il stiu eu va fii intotdeauna.
In ultimile zile el tot incearca sa-l scoata pe Fluturash din belele. Cateodata si Fluturasul asta e neascultator si desi i se spune ca face lucrurile gresit el crede ca le stie pe toate. Ei bine, nu-i chiar asa mereu iar in vremurile de azi Agentul666 are din ce in ce mai multe greutati sa lupte si mai oboseste si el asa cum a facut azi. Si de-asta se intampla sa nu faca mereu lucrurile perfect. Tot ce vrea el este ca Fluturashului sa-i fie bine. Iar azi este putin suparat pentru ca simte ca nu a facut lucrurile decat pe jumatate si tot ce i-a mai ramas este sa spere ca si stelele-l vor ajuta putin. Caci cu totii avem nevoie de putin praf de stele, nu-i asa? Praful asta este de fapt norocul.. asa-mi place mie sa-i spun. Nu stiu cum si de unde s-a nascut si norocul asta, dar stiu ca avem cu totii nevoie de el.. inclusiv atotputernicul Agent666.
In zilele si poate saptamanile ce urmeaza vin vremuri grele pentru Agent si sa speram ca va trece usor peste ele. Cel putin stiu ca va face totul ca sa reuseasca. Asa ca sa-i tinem pumnii. Eu una stiu ca-mi doresc ca toata povestea asta sa iasa cat de cat bine, chiar daca sperantele initiale au fost ruinate destul de mult. Dar daca Agentul666 a crezut ca asa-i mai bine eu zic sa avem incredere in el.